Obiective turistice

Cetatea Făgăraşului

Este menţionată pentru prima dată în documente oficiale in anul 1455, însă construcţia ei începuse încă din secolul al XIV-lea, pe locul unei fortificaţii din lemn şi pământ din secolul al XII-lea. In secolul următor, voivodul transilvan Ştefan Mailat (1528-1541) transformă cetatea într-un castel de apărare. In 1599 şi-a făcut intrarea în cetate Mihai Viteazul. Bătrâna cetate i-a rămas credincioasă voievodului şi în zilele grele ale răzvrătirii nobilimii, dându-i adăpost lui şi familiei sale; bustul Doamnei Stanca, îndurerata soţie a lui Mihai, aşezat la intrarea cetăţii, aminteşte acele clipe dramatice. La mijlocul secolului al XVII-lea, principii Transilvaniei de pe atunci: în special Gabriel Bethlen (1613-1629) şi apoi Gheorghe Racoczi II (1648-1660) au dat forma şi dimensiunile actuale ale cetăţii, transformând-o într-un castel în stil renascentist. În secolul al XVII-lea, castelul a fost, cu unele mici întreruperi, reşedinţă a principilor Transilvaniei, sala Dietei (vechea sală a cavalerilor), aflata la primul etaj, găzduind patru din adunările ţinute aici. Aspectul actual al cetăţii (castel cu patru turnuri, înconjurat de o incintă cu patru bastioane) corespunde în mare celui din secolul al XVII-lea, întrucât fortificaţiile din secolul al XVIII-lea, în stil  Vauban,  realizate dincolo de şanţul de apărare, nu s-au păstrat.
Destinaţiile cetăţii, de-a lungul timpului, au fost de: cetate militară de apărare, reşedinţă princiară, cazarmă pentru trupele austriece şi închisoare militară (după 1690), închisoare pentru deţinuţii politici (1948 - 1962). Astăzi găzduieşte Muzeul Ţării Făgăraşului cu secţiile de istorie a oraşului şi a Ţării Făgăraşului, de altfel şi Biblioteca Municipală.